Numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil economic şi juridic este mai mare decât necesarul de pe piaţa muncii din cauza dezvoltării masive a învăţământului universitar privat, iar pregătirea lor din punct de vedere calitativ este îndoielnică, spun unii angajatori locali. În schimb, există deficit de candidaţi absolvenţi ai facultăţilor tehnice, care sunt mai bine pregătiţi.

„Învăţământul de stat a suferit o degradare în ultimii ani, din cauza întârzierii reformei de învăţământ. Aceasta este strâns legată şi de modul de finanţare a învăţământului superior per capita, care adus la o depersonalizare a învăţământului din dorinţa de a atrage cât mai mulţi bani în detrimentul calităţii. La ora actuală, sunt foarte mulţi absolvenţi de studii economice: există o inflaţie a diplomelor din domeniile economice şi drept din cauza dezvoltării nesustenabile a învăţă­mân­tului privat cu aceste două specializări“, a spus Felix Toma, directorul general al companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group.

Într-adevăr, cele mai recente statistici disponibile (din 2013) arată că unu din trei absolvenţi de învăţământ superior (adică peste 32.000 de persoane) este absolvent de ştiinţe economice sau juridice. Dintre aceştia, un procent de 43% (adică mai mult de 13.900) sunt absolvenţi de facultăţi private, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

În schimb, în ceea ce priveşte absolvenţii de facultăţi cu profil tehnic (industrie, transport şi telecomunicaţii, arhitectură şi construcţii, agricultură şi silvicultură), statisticile arată că dintr-un total de aproape 24.700 de absolvenţi, doar 6% (adică circa 1.500 de persoane) erau absovlenţi de facultăţi private. De asemenea, Felix Toma a mai spus că există o neconcordanţă între programa şcolară şi ceea ce se cere de către angajatori. În plus, în facultăţi nu se predau cursurile de specialitate, cum ar fi utilizarea anumitor platforme informatice de gestiune integrată de tipul SAP sau Oracle, care sunt o adevărată provocare pentru angajatorii care caută candidaţi specializaţi în aceste domenii şi care se văd nevoiţi să ia absolvenţii de la zero atunci când intră în câmpul muncii. Pe de altă parte, profesorii susţin că rolul şcolii nu este acela de a forma oameni specializaţi doar pentru anumiţi angajatori.

„Facultăţile lucrează cu promoţii mai mari. Din considerente de sustenabilitate financiară, o facultate trebuie să aibă circa 140-150 de studenţi pentru a desfăşura programe de studiu. E greu să ai  programe de  studii foarte specializate, pentru că rolul facultăţii este să formeze nivelul de bază, elementele fundamentale. Nici absolventul de Harvard  nu este pregătit să lucreze în orice companie americană“, a explicat Dumitru Miron, profesor universitar şi fostul decan al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE, instituţie de învăţământ superior de stat care şcolarizează anual aproximativ 22.000 de studenţi.

În acelaşi timp, pentru a beneficia de candidaţi potriviţi, companiile angajatoare, în special din mediul privat, trebuie să atragă mai multă atenţie asupra diplomei angajatului, şi anume la detaliile precum notele obţinute la materiile fundamentale, conţinutul diplomei şi al foii matricole atunci când angajează un proaspăt absolvent.

„În România, universităţile de stat sunt consacrate ca având o valoare bună, e clar că modelul universitar românesc este deocamdată unul al universităţilor de stat în detrimentul celor particulare. Universităţile private au un mare minus în momentul de faţă: fiind un business până la urmă, au avut un număr mare de absolvenţi, punând o mai mică presiune asupra rigorii studiului şi obligativităţii participării la cursuri“, a mai spus Felix Toma. Pe de altă parte, absolvenţii de facultăţi cu specializarea în matematică, informatică, calculatoare nu au probleme la angajare, având în vedere că cererea de forţă de muncă este mult mai mare decât oferta.

„În cadrul acestor specializări există o selecţie naturală a studenţilor care ajung să finalizeze studiile ca urmare a materiilor în ştiinţe exacte care au un grad mai mic de subiectivism din partea profesorilor care îi evaluează, iar trierea lor se face pe parcusul anilor de studiu, deoarece pentru a putea finaliza studiile este nevoie de multă muncă“, a mai spus Felix Toma. În 2013 au existat circa 95.000 de absolvenţi de învăţământ superior (acestea fiind cele mai recente date disponibile), iar 23% dintre aceştia au terminat o facultate privată, arată datele INS.

http://www.zfcorporate.ro/profesii/felix-toma-gi-group-exista-o-inflatie-de-diplome-in-domeniile-economice-si-drept-din-cauza-dezvoltarii-nesustenabile-a-invatamantului-privat-15274140

Distribuie știrea